“Eh, iubire!” sau “Aha, iubire!” sau “Of, iubirea asta!” sau pur și simplu “Iubire”. Negreșit în viață dau peste noi una sau toate! Suntem oare pregătiți? Știm să recunoaștem iubirea atunci când o vedem?

Uneori credem că am fost condiționați să iubim, că cineva ne-a scos în cale o provocare, ca mai apoi să mărturisim “și credeam că mă iubește” și să avem chiar dreptate poate. Uităm însă că iubirea poate nu este o provocare, o lege, o stare și la un anumit nivel, este în noi pentru că noi suntem din ea dar am uitat între timp.

Date fiind astea și multe altele, am ales ca în Ajun de Dragobete, în onoarea Iubirii să dăm față cu provocarea dar și cu ceva repere și instrumente care să separe iluzia de a iubi de Iubirea în sine.